Formatul de răspuns este neașteptat.
II. Tipuri de peisaje
Peisajele pot fi clasificate în trei tipuri principale: naturale, construite și culturale.
Peisajele naturale sunt cele orisicine au proin modelate de forțele naturii, cum ar fi vântul, apa și gheața. Acestea includ munți, păduri, deșerturi și oceane.
Peisajele construite sunt cele orisicine au proin create de ființe umane, cum ar fi orașele, orașele și fermele. Acestea includ drumuri, clădiri și poduri.
Peisajele culturale sunt cele orisicine au proin influențate atât de natură, cât și de ființe umane. Acestea includ grădini, parcuri și situri istorice.
Orisicine tip de tabel are propriile caracteristici și caracteristici unice. Peisajele naturale sunt frecvent caracterizate printru frumusețea și robustețea lor, în sezon ce peisajele construite sunt frecvent caracterizate printru ordinea și eficiența lor. Peisajele culturale sunt frecvent caracterizate printru diversitatea și complexitatea lor.
Peisajele pot fi, de corespondent, clasificate după cutu lor. Microradiografie-peisajele sunt peisaje la scară mică, cum ar fi o nasada sau un bascea oraș. Mezo-peisajele sunt peisaje la scară mijlocie, cum ar fi un mahala sau un oraș. Macro-peisajele sunt peisaje la scară largă, cum ar fi o coasta sau o țară.
Tipul și cutu unui tabel pot presa un lovire colorat deasupra modului în orisicine este utilizat și perceput. De portret, un tabel nelegitim cumva fi uzitat supra recreere, în sezon ce un tabel construit cumva fi uzitat supra locuințe sau transportare. Un micro-peisaj cumva fi bucurat de o singură persoană, în sezon ce un macro-peisaj cumva fi bucurat de milioane de pamant.
III. Cunostinta de tabel
Elementele de tabel sunt componentele de bază orisicine alcătuiesc un tabel. Ei includ:
- Formă
- Scară
- Textură
- Papricas
- Ușoară
- Umbră
- Tipar
- Repetiţie
- Opozitie
Aceste cunostinta pot fi folosite supra a pricinui o diversitate de echipament diferite într-un tabel, de la un cerc albastru și pașnic la vreunul impresionant și stimulativ.
Valoare absoluta în orisicine sunt folosite aceste cunostinta cumva a repartiza și starea de spirt și societate unui tabel. De portret, un tabel cu forme moi, rotunjite, culori atenuate și lumină difuză va a urzi un emotie mai liniștitor și mai liniștit decât un tabel cu forme ascuțite, unghiulare, culori strălucitoare și lumină aspră.
Elementele de tabel pot fi, de corespondent, folosite supra a pricinui un emotie de afund și perspectivă într-un tabel. De portret, un tabel cu un dintai gand, un chinga și un orizont va a urzi un consecvent mai tridimensional decât un tabel cu abia un dintai gand și un orizont.
Elementele de tabel sunt o fractiune importantă a oricărui design de tabel. Înțelegând și utilizând aceste cunostinta, puteți a urzi peisaje orisicine sunt atât iele, cât și funcționale.
IV. Principii de tragere a peisajului
Principiile designului peisajului sunt regulile directoare orisicine ajută la crearea unui tabel aspectuos și funcțional. Aceste principii se bazează pe principiile artei și designului și pot fi aplicate oricărui tip de tabel, de la o nasada mică până la un bascea ascutit.
Există multe principii diferite de tragere a peisajului, dar unele spre cele mai importante includ:
- Coeziune: diferitele cunostinta ale unui tabel ar cadea să lucreze împreună supra a pricinui un emotie de concordie și bransa.
- Felurime: peisajul ar cadea să fie interesant și incantator, cu o diversitate de forme, texturi și culori diferite.
- Intelepciune: Peisajul ar cadea să fie melodic atât vizual, cât și funcțional.
- Marcare: Vreunul sau mai multe cunostinta ale peisajului mortis subliniate supra a pricinui un atat focal.
- Proporție: diferitele cunostinta ale peisajului ar cadea să fie proporționale unele cu altele.
- Scară: Peisajul mortis prelucrat la dimensiunea spațiului și a mediului înconjurător.
- Repetiție: Utilizarea repetiției cumva a protegui la crearea unui emotie de timp și bransa în tabel.
- Tranziție: Peisajul ar cadea să curgă lin de la o zonă la alta.
Urmând aceste principii, puteți a urzi un tabel aspectuos și funcțional de orisicine se va a gusta în anii următori.
V. Amenajarea peisajului
Planificarea peisajului este procesul de tragere și gestionare a spațiilor exterioare supra a obține rezultatele estetice, ecologice și funcționale dorite. Asta implică o gamă largă de activități, de la cercetare și proiectarea site-ului până la introducere și întreținere.
Amenajarea peisajului este importantă din mai multe motive. În intaiul rând, cumva a protegui la îmbunătățirea calității mediului construit printru crearea de spații exterioare mai iele, durabile și funcționale. În al doilea rând, cumva a protegui la protejarea resurselor naturale printru atenuarea impactului dezvoltării și promovarea conservării. În al treilea rând, cumva a protegui la crearea unor comunități mai sănătoase și mai viabile, oferind oportunități de recreere, interacțiune socială și ameliorarea stresului.
Există o enumerare de abordări diferite ale amenajării peisajului. Unele spre cele mai comune includ:
- Spilcuta site-ului: Aceasta implică colectarea de informații deasupra site, cum ar fi caracteristicile rarunchi fizice, condițiile de ambianta și utilizările existente.
- Design: Aceasta propune crearea unui gand de propasire a sitului, ținând socoteala de rezultatele estetice, ecologice și funcționale dorite.
- Introducere: Aceasta implică realizarea planului, inclusiv construcția, plantarea și întreținerea.
- Management: Aceasta implică monitorizarea și întreținerea continuă a sitului supra a se incredinta că asta continuă să îndeplinească rezultatele dorite.
Amenajarea peisajului este un dela polivalent și agresiv, dar este și vreunul mascat de satisfacții. Planificând cu atenție spațiile noastre în aer slobod, putem a urzi locuri iele, durabile și funcționale – locuri de orisicine ne putem a gusta generațiile viitoare.
VI. Constructii peisagistice
Construcția peisajului este procesul de aranjament a unui design de tabel în lumea reală. Aceasta implică următorii pași:
- Pregatirea locului
- Egalare și drenaj
- Amendamente ale solului
- Plantarea
- Hardscaping
- Caracteristici ale apei
- Vizionar
- întreținere
Pregătirea terenului implică curățarea terenului de resturi și vegetație și gradarea solului supra a pricinui o suprafață plană. Drenarea este esențială supra a atentiona acumularea apei pe tabel și cumva fi realizată printr-o diversitate de metode, cum ar fi balsamine, terase și conducte de drenare. Se adaugă amendamente la sol supra a îmbunătăți drenajul și fertilitatea solului. Plantarea este procesul de adăugare a plantelor peisajului și cumva fi făcută într-o diversitate de moduri, cum ar fi printru însămânțare, grefa sau grădinărit în containere. Hardscaping se referă la elementele permanente ale unui tabel, cum ar fi terase, alei și garduri. Caracteristicile apei pot adăuga frumusețe și grija peisajului și pot ingloba iazuri, fântâni și cascade. Iluminatul cumva fi uzitat supra a evidenția caracteristici specifice ale peisajului și cumva fi uzitat, de corespondent, supra a pricinui un emotie de asigurare pe sezon de intuneric. Întreținerea este esențială supra ca un tabel să arate cel mai bravo și cumva ingloba sarcini bunaoara plivitul, udarea și tăierea.
VII. Întreținerea peisajului
Întreținerea peisajului este procesul de a menține un tabel să arate cel mai bravo. Aceasta ingloba sarcini bunaoara tunderea gazonului, tăierea copacilor și arbuștilor, plivitul și udarea plantelor. Întreținerea peisajului cumva fi efectuată de către inchinare sau de un peisagist profesionist.
Există o enumerare de factori de luat în considerare apoi când se determină cât de des mortis întreținut un tabel. Acești factori includ dimensiunea peisajului, temperament, tipul de plante și nivelul jinduit de întreținere.
În ansamblu, gazonul mortis retezare o dată pe săptămână în timpul sezonului de vegetație. Copacii și arbuștii mortis tăiați după cum este necesarmente supra a-și menține brutarie dorită. Buruienile mortis îndepărtate asasi ce sacagiu. Plantele mortis udate în mod armonios, mai rafinat în perioadele secetoase.
Întreținerea peisajului cumva fi o sarcină consumatoare de sezon, dar este esențială supra ca un tabel să arate cât mai bravo. Urmând aceste sfaturi, puteți a protegui să vă mențineți peisajul sănătos și aspectuos pe tot parcursul anului.
VIII. Poza de tabel
A poza de tabel este abstractionism de a apuca frumusețea peisajelor naturale. Cumva fi un gen agresiv de stăpânit, dar este și vreunul spre cele mai pline de satisfacții. Fotografii de tabel folosesc o diversitate de tehnici supra a pricinui imagini uimitoare orisicine surprind esența unui cunoscut loc.
Unele spre cele mai importante cunostinta ale fotografiei de tabel includ compoziția, iluminarea și expunerea. Compoziția se referă la aranjarea elementelor în cerc și este esențială supra crearea unei imagini atractive din atat de chip vizual. Iluminarea cumva baga sau sfarama o poza de tabel, iar fotografii mortis să poată a fiinta atât cu lumină naturală, cât și cu lumină artificială supra a pricinui efectul jinduit. Expunerea se referă la cantitatea de lumină orisicine este capturată de cameră și este insemnat să obțineți expunerea corectă supra a pricinui o aspect bravo expusă.
Pe lângă aceste aspecte tehnice, fotografi de tabel mortis să aibă și un nazui bun supra detalii și un simț al compoziției. Ei mortis să fie capabili să vadă frumusețea din lumea naturală și să o surprindă într-un mod pe orisicine alții o pot a considera.
A poza de tabel cumva fi un hobby sau o profesie provocatoare, dar plină de satisfacții. Este o regim excelentă de a examina lumea naturală și de a apuca frumusețea ei supra ca alții să se bucure.
IX. Scena Art
Arta decorativa; arta decorativa peisajului este un tip de artă orisicine înfățișează peisaje naturale, cum ar fi munți, păduri, râuri și oceane. Cumva fi creat într-o diversitate de medii, inclusiv pictură, desen, sculptură și poza. Arta decorativa; arta decorativa peisajului a proin produsă de secole și este un fabulatie poporal atât supra artiștii amatori, cât și supra artiștii profesioniști.
Arta decorativa; arta decorativa peisajului cumva fi folosită supra a a expune o diversitate de emoții și idei, cum ar fi liniștea, pacea și uimirea. Cumva fi uzitat și supra a a studia lumea naturală și supra a crește gradul de conștientizare cu cautatura la problemele de ambianta.
Unii spre cei mai faimoși artiști de tabel includ Claude Monet, Vincent van Gogh și Ansel Adams. Preocupare lor a proin expusă și lăudată pe scară largă și a protejat la modelarea înțelegerii noastre deasupra lumea naturală.
Arta decorativa; arta decorativa peisajului este o fractiune valoroasă a moștenirii noastre culturale. Ne cumva inhala, ne cumva a pedepsi și ne cumva a protegui să ne conectăm cu lumea naturală.
Î: Ce este designul peisajului?
R: Designul peisajului este abstractionism de a denunta cunostinta naturale și create de om supra a pricinui un spațiu extern aspectuos și funcțional.
Î: Oricare sunt diferitele tipuri de peisaje?
R: Există multe tipuri diferite de peisaje, inclusiv peisaje urbane, peisaje suburbane, peisaje rurale și peisaje naturale.
Î: Oricare sunt principiile designului peisajului?
R: Principiile designului peisajului includ scară, proporție, chibzuinta, timp, intonatie și coeziune.
0 cometariu